La 2100, estea este posibil să întâmpinăm o situație paradoxală: declinul demografic și îmbătrânirea populației în unele regiuni vor fi combinate cu creșterea și tineretul în altele, iar tehnologiile, în special inteligența artificială, vor deveni motorul principal al economiei. Alegeri cheie — între scenariile «prea puțin, prea târziu» și «salt gigantic».

Demografie: vârful trecut, lumea îmbătrânește

Conform prevederilor ONU, populația Pământului va atinge vârful de aproximativ 10,3 miliarde în 2084, după care va începe să scadă lent, ajungând la aproximativ 10,2 miliarde în 2100. Principala cauză este scăderea natalității: în mai mult de jumătate dintre țări, coeficientul mediu de natalitate este sub nivelul de reproducere (2,1 copii pe femeie).

Acest lucru va duce la o schimbare radicală a structurii populației.

• Îmbătrânire. Numărul de persoane cu vârsta peste 65 se va dubla — de la 857 milioane astăzi la 2,4 miliarde în 2100. Dola lor va crește de la 10% la 24%. Pentru prima dată în istorie, persoanele în vârstă și tineretul sub 25 de ani vor fi reprezentate aproximativ în proporții egale.
• Schimbarea liderilor. China, al cărei număr de locuitori, conform prevederilor, va scădea de la 1,4 miliarde la 633 milioane, va ceda locul Indiei. Țările africane (Nigeria, DR Congo, Etiopia, Tanzania) vor deveni principalii motori ai creșterii globale.
• Migrație. Pentru a atenua consecințele îmbătrânirii, țările dezvoltate vor fi forțate să stimuleze natalitatea sau să atragă mai activ migranți. Studii arată că, în cazul unui încetarea completă a imigrației, ponderea Statelor Unite în PIB-ul global la 2100 ar putea scădea de la 14,4% la 9,2%.

Tehnologii: inteligența artificială ca bază a economiei și războiului

La 2100, tehnologiile vor deveni o parte integrantă a economiei și securității. Prevederile sunt unanime în ceea ce privește faptul că inteligența artificială și automatizarea vor determina puterea globală.

Clima și resurse: două ramuri

Viitorul până în 2100 depinde foarte mult de cât de rapid lumea va renunța la combustibilii fosili. Există două căi fundamental diferite.

• Scenariul «prea puțin, prea târziu». La menținerea actualelor politici și a reacțiilor lente la provocările climatice, lumea se așteaptă să se descompună treptat: intensificarea inegalității, creșterea tensiunilor sociale, degradarea democrației și a ecosistemelor. Încălzirea globală poate atinge 3,2°C la 2100, ceea ce va duce la fenomene meteorologice extreme, secete și incendii.
• Scenariul «salt gigantic». Dacă lumea va reuși să implementeze cinci viraje extraordinare (lupta împotriva sărăciei, reducerea inegalității, extinderea drepturilor femeilor, transformarea sistemelor alimentare și energetice), există șansa de a menține încălzirea în interiorul 2°C și de a crea prosperitate durabilă. Acest lucru va necesita un nivel de cooperare internațională fără precedent.
• Resurse și colaps. Unele modele sistemice-dinamice arată că, la menținerea tendințelor actuale, creșterea economică globală poate atinge vârful și poate deveni în scurt timp o scădere din cauza epuizării resurselor și a daunelor climatice.
• Curenții oceanici. O preocupare separată este riscul oprirea circulației meridionale atlantice după 2100 la niveluri ridicate de emisii, ceea ce va cauza răcirea bruscă în Europa și schimbarea precipitațiilor în tropice.

Concluzie: secolul bogăției sau secolul de descompunere

Prevederile pentru 2100 prezintă o imagine nu unică, ci o ramură. Scenariile optimiste arată că, la o creștere economică de 2,6% pe an și investiții masive în energie verde, chiar și cele mai sărace straturi ale populației vor putea trăi la nivelul Elveției de astăzi. Lumea va deveni economică de 8,5 ori mai mare, iar populația va atinge 12 miliarde.

Cu toate acestea, fără acțiuni politice decisive, riscăm să ne scăpăm în scenariul unei descompuneri progresive, unde progresul tehnologic și bogăția vor fi distribuite extrem de inegal în fața catastrofelor climatice.

Permanent link to this publication: