Pentru majoritatea dintre noi, cuvântul «Bastilia» este în primul rând un simbol. Simbol al Revoluției Franceze, al furiei populare și al căderii vechiului ordin. 14 iulie 1789 — ziua când rebelii parizieni au asaltat această închisoare-castel, schimbând pentru totdeauna cursul istoriei mondiale. Dar ce este Bastilia astăzi? Tvrdețețea amenințătoare, lăudată în romane și capturată în gravuri, a dispărut de pe fața pământului aproape imediat după revoluție. În locul ei a crescut una dintre cele mai aglomerate și simbolice piețe din capitala franceză, unde trecutul și prezentul s-au împletit într-un model uimitor. Este un loc unde poți auzi simultan ecoul cântecelor revoluționare și ritmurile moderne ale vieții urbane.
Istoria Bastiliei începe în 1370, când regele Carol al V-lea a ordonat să se pună piatra de temelie a noii fortărețe. Aceasta trebuia să protejeze podurile de est ale Parisului de englezi, trupele cărora se răzbunau în timpul Războiului de Sut百年. Construcția, care a durat aproximativ zece ani, s-a încheiat în 1382. Castelul a fost impresionant: un edificiu masiv pătrat cu opt turnuri înălțimea cărora erau de aproximativ 30 de metri, înconjurat de un șanț larg și adânc cu apă. În interior se afla un curte vast, iar singura intrare era un pod de ridicare. A produs impresia unei tverdițe inaccesibile, care trebuia să inspire respect atât inamicilor, cât și cetățenilor proprii.
deja în 1476 aici a fost închis pentru prima dată un criminal de stat — Jacques d'Armagnac, duce de Nemours. De atunci Bastilia a început să-și ducă o lungă și întunecată istorie ca închisoare politică principală a Franței. În peste patru secole, în zidurile ei au fost deținuți de diferite feluri: de nobili, prinți rebeli, de disidenți religioși și autori de cărți interzise. Aici a stat faimosul «Masca de Fier» — deținut misterios, al cărui chip a fost întotdeauna ascuns, și mulți alții, ale căror nume sunt cunoscute doar istoricilor. Castelul, care fusese conceput ca scut al regatului, a devenit treptat un simbol al despotismului și arbitrarului regal.
În 1789 Franța era la porțile revoluției. Poporul, epuizat de taxe și foamete, căuta arme. Parisul era agitat, iar Bastilia, cu reputația sa înfiorătoare și tunurile îndreptate spre oraș, a devenit ținta furiei populare. 14 iulie mulțimea, sprijinită de soldați cu atitudini revoluționare, s-a îndreptat spre fortăreață. Garnizoana Bastiliei, formată în principal din invalizi și mercenari elvețieni, a încercat să se apere. Totuși, după câteva ore de luptă și pierderi printre atacanți, comandantul fortăreței de Ligne a înțeles că rezistența este inutilă. A capitulat și fortăreața a căzut.
Capturarea Bastiliei a fost nu doar o victorie militară — a fost un lovitură devastatoare asupra puterii regale. În ziua respectivă în fortăreață erau doar șapte deținuți, dar simbolismul evenimentului a fost colosal. Poporul nu a eliberat doar deținuții — a spart principalul bastion al vechiului regim. Bastilia era condamnată. În ziua următoare a început demolarea ei, care a durat până în 1791. De la fortăreața amenințătoare, care de secole plănuia deasupra Parisului, nu a rămas aproape nimic.
Astăzi, pe locul unde cândva se ridicau zidurile întunecate ale Bastiliei, se află Piața Bastilia (Place de la Bastille). Este unul dintre cele mai semnificative și aglomerate locuri din Paris, situat la granița celor 4, 11 și 12 districte. De aici, ca și de la Piața Charles de Gaulle-Étoile, se răspândesc bulevarde largi. Este un loc unde se intersectează istoria, cultura și viața urbană modernă. Aici este mereu aglomerat: parizienii se grăbesc la treburile lor, turiștii fac fotografii, iar în numeroasele cafenele și restaurante se petrece viață. Aici se află stația de metrou «Bastille», prin care trec linii 1, 5 și 8, făcând din piață un nod de transport important.
În centrul pieței se înalță principalul monument — Coloana iulie (Colonne de Juillet). A fost instalată în 1840 în amintirea revoluției iulie 1830, care a dus la răsturnarea regelui Carol al X-lea. Coloana este realizată din bronz, iar la vârful ei se află o sculptură de aur a Geniului Libertății, simbolizând independența Franței. La baza coloanei se află mormintele celor care au murit în timpul celor trei «zile glorioase» (Trois Glorieuses) — 27, 28 și 29 iulie 1830. Coloana iulie a devenit un nou simbol al libertății pentru Paris, înlocuindu-și locul cu fortăreața distrusă.
O altă dominată notabilă a pieței este Opera Bastilia (Opéra Bastille)[reference:25]. Este o clădire modernă din sticlă și metal, care a fost deschisă pe 13 iulie 1989 — în pragul celei de-a doua sute de ani de la cucerirea Bastiliei. A trebuit să devină scena principală a Operei Naționale din Paris, un centru modern și tehnologic, destinat să democratizeze arta operatică și să o facă accesibilă publicului larg. Construcția operei pe locul unde cândde-ași fost închisoarea a fost profund simbolică — arta a venit în locul despotismului, iar lumina și spațiul au umplut spațiul unde cândde-ași fost întuneric și neputință.
Sala operei, cu 2723 de locuri, este una dintre cele mai mari din lume. Arhitectura sa, creată de arhitectul uruguayan Carlos Ott, continuă să provoace controverse, dar aspectul său modern a devenit o parte integrantă a peisajului parizian. Opera Bastilia este un loc unde poți auzi cele mai bune voci operetice și a vedea spectacole de balet remarcabile. Este un amintire că revoluția a oferit Franței nu doar libertate, ci și o înflorire culturală care continuă și astăzi.
În ciuda faptului că Bastilia a fost aproape complet distrusă, în Paris se pot găsi totuși câteva urme ale ei. În primul rând, este conturul fortăreței, care este pavat cu dale de o culoare diferită pe pavajul pieței Bastilia. Dacă te uiți cu atenție, poți vedea unde cândde-ași fost zidurile și turnurile fortăreței amenințătoare. Este un fel de strat arheologic, deschis privirii fiecărui trecător.
În parcul de pe bulevardul Henri IV se păstrează încă un urme tangibile — unul dintre pietrele fundamentului fortăreței. Și la stația de metrou «Bastille» se poate vedea un fragment al șanțului care înconjurase fortăreața. Aceste mici, dar valoroase relicve ne transportă cu câteva secole în urmă, în epoca când Parisul era complet diferit.
În apropierea pieței se află Port-Arsenal — o gavanie pitorească, unde sunt amarrate bărcile de croazieră. Este un loc unde cândde-ași fost șanțul Bastiliei, care lega fortăreața de Sena. Astăzi este un colț liniștit și romantic, popular printre parizieni și turiști.
Bastilia astăzi nu mai este o fortăreță sau o închisoare. Este un monument viu al istoriei, care se schimbă și se reinterpretează constant. Piața Bastilia, cu coloana iulie și Opera, este un loc unde trecutul nu este doar păstrat în muzee, ci continuă să trăiască în viața urbană. Aici cântecele revoluționare se amestecă cu zgomotul mașinilor, iar amintirile căderii vechiului regim coabitează cu ritmurile operei moderne. Este un loc ideal pentru a simți spiritul Parisului — oraș care nu uită niciodată istoria sa, dar întotdeauna se uită spre viitor.
New publications: |
Popular with readers: |
News from other countries: |
![]() |
Editorial Contacts |
About · News · For Advertisers |
Digital Library of Romania ® All rights reserved.
2023-2026, ELIB.RO is a part of Libmonster, international library network (open map) Preserving Romania's heritage |
US-Great Britain
Sweden
Serbia
Russia
Belarus
Ukraine
Kazakhstan
Moldova
Tajikistan
Estonia
Russia-2
Belarus-2