Arhitectura a fost întotdeauna arta de a crea spații. Dar pentru o lungă perioadă de timp, a fost creată pentru un «om în general» abstract — fără a lua în considerare ritmurile biologice, psihologia, nevoia de tăcere sau de comunicare. Astăzi, acest abord se retrage în trecut. În locul său vine arhitectura omului centrat — un domeniu care pune în primul rând bunăstarea, sănătatea și experiența emoțională a omului. De la locuințele sociale pentru bătrâni până la complexele rezidențiale de la cercul polar, de la birouri unde poți respira, până la obiecte de artă care reamintesc importanța emoțiilor, proiecte care apar în toată lumea demonstrează că arhitectura poate să se îngrijească.
În 2025, premiul Coroanei Institutului Regal de Arhitectură Britanică (RIBA Stirling Prize) a fost acordat unui proiect care, la prima vedere, pare modest, dar care, în ceea ce privește importanța sa socială, depășește multe construcții grandioase. Appleby Blue Almshouse este un complex rezidențial pentru persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, proiectat de biroul de arhitectură Witherford Watson Mann.
În contrast cu casele de bătrâni tradiționale, care adesea par instituții izolate, Appleby Blue este construit în jurul ideii de comunitate. 59 de apartamente luminoase sunt situate într-o formă U în jurul unui grădină centrală cu copaci, plante și un element de apă, creând o senzație de «oază de pădure» în inima Londrei. Inovația principală este «coridoarele sociale»: pasaje largi, luminate, cu ghivece și bănci, care sunt proiectate special pentru a încuraja întâlnirile și comunicarea între locatari. Pe primul etaj — o sală de grădină cu două niveluri și o bucătărie comună, unde au loc evenimente publice, deschise și pentru vecinii din casele din jur. După cum a menționat președinta juriului, acest proiect nu este doar oferirea de locuințe, ci «oferirea unui pur plăcere», care în condițiile crizei singurătății la bătrâni oferă «speranță și imaginație».
Dacă Appleby Blue rezolvă problema izolării sociale, atunci complexul rezidențial «Kola» din Murmansk este un răspuns la provocarea mediului extrem. Proiectul, dezvoltat de laboratorul de cercetare GloraX Lab, cu participarea neurobiologilor și psihologilor, folosește principiile neuroarhitecturii și biohacking-ului pentru a adapta locuințele la condițiile nopții polare.
Inovația principală este iluminatul dinamic, care imită ciclul zilnic natural, ajutând la menținerea ritmurilor circadiene corecte și reducând senzația de oboseală cronică. Siguranța vizuală este, de asemenea, gândită până la cele mai mici detalii: curțile au o geometrie moale cu linii fluide, care sunt percepute ca mai sigure și reduc activarea zonelor de anxietate cu aproximativ 22%. Grupurile de intrare transparente cu folie dicroică, care schimbă culoarea în funcție de iluminare, nu doar creează efectul Aurora Borealis, dar și elimină «surprizele din spatele ușii», crescând sentimentul de control. Proiectul «Kola» este un exemplu al modului în care știința despre creier poate transforma un climă dur în un mediu de viață confortabil.
Principiile neuroarhitecturii sunt la baza proiectului turnului rezidențial One din centrul de afaceri «Moskva-Siti» din Moscova. Conceptul clădirii, dezvoltat de arhitectul șef al Moscovei, Serghei Kuznecov, poartă numele de «emo-tec» — tehnologia emoțională. Ideea este ca arhitectura nu doar să îndeplinească funcțiile, ci să provoace emoții, surprize și experiențe estetice pozitive.
Fațada cu sticlă completă, care se referă la bandă Mебиуса, creează un relief complex, care este subliniat seara prin iluminare accentuată. După cum explică experții, creierul «prinde foarte bine regularitatea, ritmurile, contrastul, aspectele metaforice» — iar acest lucru devine sursa de dopamină, hormonul emoțiilor pozitive. One este o încercare de a transforma locuințele înalte dintr-un obiect utilitar în un spațiu proporțional cu percepția umană și care oferă «elementul de minune».
Nu toate proiectele omului centrat sunt în sensul tradițional al clădirilor. La Bienala de Arhitectură și Urbanism din Seul 2025, designerul britanic Thomas Heatherwick a prezentat o instalație monumentală — o perete de oțel de 90 de metri, care a devenit centrul unui spațiu public. Humanise Wall este atât un obiect de artă, cât și un banner și un apel la acțiune.
Unul dintre pereții peretelui se îndreaptă spre parc și prezintă o critică a arhitecturii moderne «monotone» (termenul lui Heatherwick — «blandemic»), arătând 400 de clădiri remarcabile din întreaga lume. Cealaltă parte, îndreptată spre drumuri, oferă nouă soluții creative de la designeri locali despre cum să aducă căldură și individualitate în mediul urban. Structura este răsucită pe 180 de grade, creând un spațiu acoperit care poate servi ca scenă sau loc pentru întâlniri. Humanise Wall este un memento despre faptul că arhitectura nu trebuie să fie doar funcțională, ci și emoțională și că fiecare dintre noi poate influența calitatea acesteia.
Tendința de a fi om centrat nu ocolește și mediul de lucru. În condițiile deficitului de forță de muncă calificată și al formatului de lucru hibrid, biroul a devenit un instrument de reținere a talentelor: companiile trebuie să nu forțeze angajații să vină, ci să creeze condiții în care aceștia vor dori să facă acest lucru.
Birourile om centrate moderne sunt construite pe trei «stâlpi»: calitatea aerului (capacitatea cognitivă se îmbunătățește cu 60–70% datorită aerului curat), iluminarea naturală (distanța corectă de la fațadă permite umplerea spațiului cu lumină) și acustica (zonarea în zone liniștite «bibliotecă» pentru concentrare și zone lăudătoare pentru colaborare). Planificarea flexibilă, absența coloanelor și nucleul central eficient permit adaptarea spațiului la orice sarcină. Biroul nu mai este un loc unde «se trăiesc orele», ci o mediu care susține sănătatea, productivitatea și dorința de a lucra.
În 2026, Uniunea Internațională de Arhitecți a acordat premii proiectelor care restabilesc sănătatea omului. Gran-prix în categoria «Obiecte construite» a fost acordat Centrului de sănătate din Copenhaga de la Dorte Mandrup — un instituție de reabilitare formată din lumină zilnică, materiale naturale și spații pentru mișcare și comunicare. În Suedia a fost lansat un proiect pilot Fridhemsplan, în care concluziile cercetărilor medicale despre creier sunt integrate în planificarea urbană pentru a crea medii care reduc stresul. Și în Barnaul se construiește primul complex rezidențial din Sibérie cu «programe digitale» — «Burieștenik», unde tehnologiile casei inteligente devin parte a îngrijirii pentru sănătate.
Arhitectura om centrată nu este un trend la modă, ci o schimbare de paradigmă. De la locuințele sociale din Londra, care vindecă singurătatea, până la casele din Murmansk, care înving noaptea polară, de la turnurile din Moscova, care oferă emoții, până la pereții din Seul, care reamintesc importanța frumuseții, pretutindeni există același principiu: arhitectura trebuie să servească omului, nu invers. Clădirile nu mai sunt doar «metri pătrați», ci parteneri în viața noastră de zi cu zi, ajutându-ne să ne simțim mai bine, să lucrăm mai productiv și să trăim mai fericit.
New publications: |
Popular with readers: |
News from other countries: |
![]() |
Editorial Contacts |
About · News · For Advertisers |
Digital Library of Romania ® All rights reserved.
2023-2026, ELIB.RO is a part of Libmonster, international library network (open map) Preserving Romania's heritage |
US-Great Britain
Sweden
Serbia
Russia
Belarus
Ukraine
Kazakhstan
Moldova
Tajikistan
Estonia
Russia-2
Belarus-2