În curtea papală, unde se sculptaseră destinul lumii catolice de secole, la 17 august 2016 a avut loc un eveniment care a fost numit de mulți «revoluție tăcută». Papa Francisc, prin scrisoarea apostolică Humanam Progressionem, a instituit o nouă dicasterie — o entitate care ar trebui să se ocupe nu doar de caritate, ci și de dezvoltarea holistică a omului. Astfel a apărut Dicasterium ad Integram Humanam Progressionem fovendam — una dintre cele 16 dicasterii ale Curiei Romane, menită să unească eforturile disperse ale Bisericii în lupta pentru dreptate, pace și demnitate a fiecărui om.

Istoria creării: fuziunea a patru consilii

Dicasteria nu a apărut pe neașteptate. Ea a integrat competențele celor patru consilii papale desființate: «Justiție și pace», «Cor Unum» (consiliul papal pentru caritate), Consiliului pastoral pentru migranți și pelerini și Consiliului pentru sănătate. Ideea a fost revoluționară: în loc să se ocupe disjunctiv de pace, sărăcie, migranți și bolnavi, Biserica a creat un organ unic care ar trebui să abordeze toate aceste probleme în relația lor reciprocă. Acesta a fost un răspuns la provocările secolului XXI — globalizarea, migrația în masă, criza ecologică și inegalitatea crescândă. Francisc, care în timpul carității sale spunea despre «Biserica pentru săraci», a obținut în sfârșit un instrument pentru implementarea acestei conceptii la nivelul întregii curții.

Structura și conducerea

Dicasteria este condusă de prefect. Din momentul fondării sale și până în 2025, acest post a fost ocupat de cardinalul Michael Czerny, iezuit de origine cehă, cunoscut pentru munca sa cu migranții și refugiații. Secretarul dicasteriei este soră Alessandra Smerilli — una dintre puținele femei la posturi înalte în administrația vaticană. Sarcina lor nu este doar de administrare, ci de a «asculta, purta dialog și a reflecta în mod sinodal», așa cum este scris în statutul entității. Dicasteria se bazează pe o rețea largă de consultanți și experți din diferite țări, inclusiv laici, reprezentanți ai ordinelor monahale și organizațiilor internaționale.

Sferile responsabilității: de la economie la ecologie

Sfera competențelor dicasteriei este impresionant de largă. Ea se ocupă de economie și muncă, protecția creației și pământului ca «case comune», migrația și situațiile de urgență umanitare. În competențele sale intră și întrebările de sănătate, lupta împotriva traficului de ființe umane, protecția drepturilor deținuților, abolirea pedepsei cu moartea, dezarmarea și conflictele. Dicasteria studiază și răspândește doctrina socială a Bisericii, interpretând provocările moderne în lumina Evangheliei. Ea nu răspunde doar la crize, ci încearcă să analizeze cauzele acestora — fie că sunt speculații financiare, relații comerciale asimetrice sau modele de dezvoltare care creează excluziuni.

Migrația și refugiații: o preocupare specială

O sferă distinctă și dramatică este munca cu migranții, refugiații și victimele traficului de ființe umane. Primele șase ani după crearea dicasteriei, această temă a fost distingată într-o secție specială, care se afla sub conducerea directă a papei Francisc. Acest lucru a subliniat implicarea personală a pontificului în soarta celor care părăsesc patria în căutarea siguranței. De la 1 ianuarie 2023, secția a fost complet integrată în structura dicasteriei, dar prioritatea sa rămâne neschimbată. Dicasteria coordonează ajutorul bisericilor locale migranților, sprijină inițiativele împotriva sclaviei moderne și colaborează cu organizațiile internaționale pentru protejarea drepturilor persoanelor mutate.

Timpul pandemiei: un test de rezistență

În martie 2020, când pandemia COVID-19 a cuprins lumea, dicasteria a devenit unul dintre principalii coordonatori ai răspunsului Vaticanului. La cererea lui Francisc, a fost creată Comisia Vaticană pentru COVID-19, care a lucrat în colaborare cu alte dicasterii și organizații. Scopul acesteia a fost nu doar să aligeze suferința, ci și să orienteze umanitatea spre un «viitor corect și egalitar» cu «știință și imaginație». Acest experiență a consolidat convingerea dicasteriei că «totul este legat» — ecologia, economia, sănătatea și justiția socială sunt indisolubil legate.

Dicasteria astăzi: o nouă constituție și noi provocări

Cu intrarea în vigoare a constituției apostolice Praedicate Evangelium (2022), dicasteria a primit un nou impuls. Misia sa a fost confirmată și extinsă: «a promova personalitatea umană și demnitatea sa divină, drepturile omului, sănătatea, justiția și pacea». În 2026, sub papatul Lev al XIV-lea, dicasteria a continuat să se dezvolte. A fost creată Comisia Interdicasterială pentru Inteligența Artificială, condusă de prefectul dicasteriei. Acest lucru a devenit un recunoaștere al faptului că dezvoltarea holistică a omului astăzi nu este posibilă fără a reflecta asupra realității digitale.

Concluzie: serviciul ca sinonim al dezvoltării

Dicasteria pentru serviciul dezvoltării integrale a omului nu este doar un organ birocratic al Vaticanului. Este o exprimare a unei încrederi profunde în faptul că omul nu este un individ izolat, ci o parte a unui întreg: economia ar trebui să slujească oamenilor, nu invers; ecologia ar trebui să protejeze casa comună; migrația nu este o amenințare, ci un apel la solidaritate. În opt ani de existență, dicasteria s-a transformat într-unul dintre cele mai active și influente centre de gândire socială catolică. Ea reamintește lumii că dezvoltarea are sens doar atunci când este holistică — adică dezvoltarea fiecărui om și a întregului om, fără excepții.

Permanent link to this publication: