Calendarul slavone este plin de mistere. Printre mulțimea sărbătorilor uitate există una care trăiește încă în amintirea poporului, deși oficial nu mai este sărbătorită. Este Ziua Bereginii — sărbătoarea când strămoșii noștri sărbătoreau marea zeiță-protectoră, mamă a tuturor spiritelor și a bogățiilor pământești. Iar astăzi, după secole, 15 iulie, putem aprofita această tradiție veche și a descoperi ce putere păstrează.
In mitologia vechiului slavon, Bereginia este una dintre cele mai misterioase și respectate zeițe. Numele său provine de la cuvântul «a păstra», și acesta definește esența ei. Ea este protectoră împotriva răului, necazurilor, bolilor și forței negative. Dar nu doar atât. Bereginia este mamă a tuturor ființelor vii, protectoare a familiei, a focarului de casă, a recoltei și a fertilității. Ea leagă destinurile umane, ajută la obținerea iubirii și la menținerea armoniei în familie. Se credea că Bereginia a adus la viață totul ce trăiește pe Pământ, iar puterea ei pătrunde în fiecare colț al lumii.
In reprezentările populare, Bereginia este adesea prezentată sub forma unei berzi de stejar alb — copac sfânt, care este considerat a fi o reprezentare a vieții, curățeniei și înțelepciunii feminine. Uneori este înfățișată și ca o femeie frumoasă cu păr deschis la culoare și o față bună, care se plimbă prin pajiști și câmpii, protejând tot ce trăiește. În unele tradiții, este prezentată și sub forma unei serebești, care este protectoră a pescarilor.
Ziua Bereginii se sărbătorește anual pe 15 iulie (pe baza vechiului calendar — 2 iulie). Această sărbătoare a fost una dintre cele mai importante din calendarul estival slav, deoarece a avut loc la mijlocul verii — perioada când natura atinge vârful înfloririi sale, iar recolta necesită o protecție specială. Exact în această zi, strămoșii noștri au adresat rugăciuni zeiței pentru binecuvântare, au cerut să păstreze recolta și să protejeze casa de nefericiri. Se credea că în această zi, Bereginia aude pe oricine își adresează o cerere sinceră.
Tradițiile acestei zile sunt strâns legate de berza — simbolul zeiței. De dimineața, femeile și fetele se pleacă în pădure pentru a adora frumoasa berză albă. Ele îmbrățișează copacii și cer sănătate, bunăstare și fericire în dragoste. Se credea că în această zi, berza posedă o putere specială și este capabilă să transmită propriile sale proprietăți protectorii omului. Prin urmare, dimineața era obiceiul să îmbrățișezi berza și să ceri ajutorul ei mental. După întoarcerea din pădure, fetele organizau rитуale legate de magia iubirii.
Ziua Bereginii era considerată a fi foarte favorabilă pentru vrăjile de dragoste și vrăjile femeilor. Se credea că exact în această zi, zeița ajută la unirea inimilor. Fetele care doreau să se mărite îndepărtau discret o frunză de berzi și o puneau pe pragul casei iubitului. Când băiatul trecea peste ea, frunza era luată și ascunsă într-un loc retras, spunându-se un blestem special: «Cum acest prun își usucă, așa să se usuce și el (numele) de dragoste pentru mine». Acest ritual vechi era considerat a fi un vrăjitor puternic de dragoste, care ajuta să atragă iubitul și să întărească sentimentele reciproce.
De asemenea, se credea că dacă în această zi iubitorii își declară reciproc sentimentele, alianța lor va fi veșnică. Ziua Bereginii era foarte favorabilă pentru căsătorie: căsătoria încheiată pe 15 iulie promitea o viață de familie lungă și fericită, plină de iubire și înțelegere.
Ziua Bereginii a fost sărbătorită nu doar prin adorația copacilor, dar și prin tradiții culinare speciale. Femeile găteau la cină clătite cu smochine — un fel de mâncare care simbolizează fertilitatea și viața dulce. Se credea că acest fel de mâncare aduce bogăție și fericire în casă.
În plus, în această zi se organizau rituale pentru un recoltă bogată. Trei femei cu proaspete cearșafuri din in la mână plecau pe câmp. Ele, începând cu cea mai în vârstă, făceau mișcări cu cearșafurile și spuneau cuvinte magic, chemând o recoltă bogată. După aceasta, acasă erau organizate o masă de sărbătoare, se mulțumea zeiței pentru îngrijirea ei și se spera pentru darurile generoase ale pământului.
În Ziua Bereginii existau interdicții stricte, încălcarea cărora putea aduce nenorocire. Principala interdicție se refera la berzi: în această zi era categoric interzis să se taie berzi, să se rupe ramuri sau să se prindă frunze. Se credea că acest lucru ofensează zeița și aduce boli, nefericiri și pierderi.
Femeilor nu li se permitea să vorbească mult: «Gura va usca», spuneau oamenii femeilor băgăcioase. De asemenea, nu era permisă lenea — se credea că aceasta poate alunga norocul. Nu era recomandat să faci cumpărături mari sau să te muti, deoarece acest lucru putea duce la dificultăți financiare. Femeilor gravide nu li se permitea să cumpere apă în această zi, pentru a evita problemele de sănătate ale copilului viitor.
Pe 15 iulie se acorda mare importanță viselor. Se credea că visele din această noapte pot prevedea viitorul, mai ales în probleme de dragoste. Dacă a visat iubitul, înseamnă că vor veni schimbări pentru bine.
Existau și profeții meteorologice: dacă în această zi ploua și pământul se usca repede, se aștepta la mai multe zile cu precipitații abundente. Și dacă dimineața exista noroi pe suprafețele de apă, vremea promitea să fie caldă.
După adoptarea creștinismului în Rusia, imaginea Bereginiei nu a dispărut, ci a fost integrată în tradiția creștină. Pe 15 iulie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Pogorârea Sfintei Îmbrăcăminte a Fecioarei Maria în Vлахерна — sărbătoare legată de transferul în secolul V al unei părți din îmbrăcământul Maicii Domnului la Constantinopol. Conștiința populară a unit aceste două imagini, și ziua a devenit ziua de sărbătorire a atât Bereginiei, cât și a Fecioarei Maria ca protector și patron.
Așa că zeița-protectoră slavă, care păzește casa și familia, a dobândit un nou sens sub forma Fecioarei Maria. Și astăzi, pe 15 iulie, această zi ne amintește de faptul că forța feminină, înțelepciunea și protecția sunt veșnice, indiferent sub ce nume le sărbătorim.
New publications: |
Popular with readers: |
News from other countries: |
![]() |
Editorial Contacts |
About · News · For Advertisers |
Digital Library of Romania ® All rights reserved.
2023-2026, ELIB.RO is a part of Libmonster, international library network (open map) Preserving Romania's heritage |
US-Great Britain
Sweden
Serbia
Russia
Belarus
Ukraine
Kazakhstan
Moldova
Tajikistan
Estonia
Russia-2
Belarus-2